Cursurile de mindfulness pot reduce anxietatea, depresia și stresul și pot crește bunăstarea mentală în majoritatea, dar nu în toate mediile non-clinice, afirmă o echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge. Aceștia au constatat, de asemenea, că este posibil ca mindfulness să nu fie mai bun decât alte practici menite să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea mintală.

Mindfulness este definit în mod obișnuit ca fiind “conștientizarea care apare prin acordarea atenției în mod intenționat, în momentul prezent și fără a judeca desfășurarea experienței clipă de clipă”. A devenit din ce în ce mai populară în ultimii ani ca modalitate de creștere a stării de bine și de reducere a nivelului de stres.

În Regatul Unit, Serviciul Național de Sănătate oferă terapii bazate pe mindfulness pentru a ajuta la tratarea problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și gândurile suicidare. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care practică mindfulness își învață abilitățile în cadrul comunității, cum ar fi universitățile, locurile de muncă sau cursurile private. Programele bazate pe mindfulness sunt frecvent promovate ca fiind instrumentul universal pentru reducerea stresului și creșterea stării de bine, accesibil oricui, oriunde.

În întreaga lume au fost efectuate numeroase studii randomizate controlate (RCT) pentru a evalua dacă antrenamentul de mindfulness  poate îmbunătăți sănătatea mintală și starea de bine, însă rezultatele sunt adesea variate. Într-un raport publicat în PLOS Medicine, o echipă de cercetători de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge a realizat o meta-analiză pentru a examina datele publicate în cadrul studiilor de tip RCT. Această abordare le permite să reunească studiile existente – și adesea contradictorii sau cu putere insuficientă – pentru a oferi concluzii mai solide.

Echipa a identificat 136 de RCT-uri privind antrenamentul de mindfulness pentru promovarea sănătății mintale în mediile comunitare. Aceste studii au inclus 11.605 participanți cu vârste cuprinse între 18 și 73 de ani din 29 de țări, dintre care peste trei sferturi (77%) erau femei.

Cercetătorii au constatat că, în majoritatea mediilor comunitare, în comparație cu a nu face nimic, mindfulness reduce anxietatea, depresia și stresul și crește starea de bine. Cu toate acestea, datele au sugerat că în mai mult de unul din 20 de contexte de testare, este posibil ca programele bazate pe mindfulness să nu îmbunătățească anxietatea și depresia.

Dr. Julieta Galante de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge,  a declarat: “Pentru o persoană obisnuita, practicarea mindfulness pare să fie mai bună decât a nu face nimic pentru a ne îmbunătăți sănătatea mintală, în special atunci când vine vorba de depresie, anxietate și suferință psihologică – dar nu ar trebui să presupunem că funcționează pentru toată lumea, peste tot.

“Antrenamentul de mindfulness în comunitate trebuie să fie implementat cu grijă. Cursurile de mindfulness în comunitate ar trebui să fie doar o opțiune printre altele, iar gama de efecte ar trebui să fie cercetată pe măsură ce cursurile sunt implementate în noi medii. Cursurile care funcționează cel mai bine ar putea fi cele care se adresează persoanelor care sunt cele mai stresate sau care se află în situații stresante, de exemplu lucrătorii din domeniul sănătății, deoarece aceștia par să vadă cele mai mari beneficii.”

Cercetătorii avertizează că studiile RCT din acest domeniu au avut tendința de a fi de slabă calitate, astfel încât este posibil ca rezultatele combinate să nu reprezinte efectele reale. De exemplu, mulți participanți au renunțat să mai participe la cursurile de mindfulness și nu au fost întrebați de ce, astfel că nu sunt reprezentați în rezultate. Atunci când cercetătorii au repetat analizele incluzând doar studiile de calitate superioară, mindfulness a arătat efecte doar asupra stresului, nu și asupra stării de bine, depresiei sau anxietății.

Atunci când a fost comparat cu alte practici de “a se simți bine”, cum ar fi exercițiile fizice, mindfulness nu s-a descurcat nici mai bine, nici mai rău. Profesorul Peter Jones, tot de la Departamentul de Psihiatrie din Cambridge,  a declarat: “În timp ce atenția este adesea mai bună decât lipsa de acțiune, am constatat că pot exista alte modalități eficiente de îmbunătățire a sănătății noastre mentale și a bunăstării, cum ar fi exercițiile fizice. În multe cazuri, acestea se pot dovedi a fi alternative mai potrivite dacă sunt mai eficiente, mai acceptabile din punct de vedere cultural sau dacă sunt mai ușor de implementat sau mai rentabile. Vestea bună este că acum există mai multe opțiuni.”

Cercetătorii spun că variabilitatea succesului diferitelor programe bazate pe mindfulness identificate în cadrul RCT-urilor poate fi cauzată de o serie de motive, inclusiv de modul în care sunt implementate, unde și de către cine sunt implementate, precum și de către cine sunt vizate. Tehnicile și cadrele predate în mindfulness au un trecut bogat și divers, de la psihologia budistă  și meditație până la neuroștiința cognitivă și medicina participativă – este de așteptat ca interacțiunea dintre toți acești factori diferiți să influențeze eficiența unui program.

Numărul cursurilor online de mindfulness a crescut rapid, accelerat și mai mult de pandemia COVID-19. Deși această analiză nu a analizat cursurile online, studiile sugerează că acestea ar putea fi la fel de eficiente ca și omologii lor offline, în ciuda faptului că în majoritatea lor lipsesc interacțiunile cu profesorul și colegii.