Potrivit unui studiu finlandez, structura și funcția zonelor cerebrale implicate în emoții și în reglarea acestora sunt modificate atât la infractorii psihopați, cât și la persoanele cu trăsături de personalitate asociate cu psihopatia.

Psihopatia este o tulburare de personalitate caracterizată printr-un comportament antisocial persistent, o empatie afectată și trăsături îndrăznețe, dezinhibate și egoiste. Cu toate acestea, trăsături antisociale similare sunt, de asemenea, frecvente, dar mai puțin pronunțate, la persoanele care se află într-o situație bună din punct de vedere psihologic și social. Este posibil ca caracteristicile legate de psihopatie să formeze un continuum în care doar caracteristicile extreme duc la un comportament violent și criminal.

Studiul realizat în colaborare de Centrul PET din Turku, Karolinska Institutet și Spitalul de Psihiatrie pentru deținuți din Finlanda a examinat structura și funcția creierului la deținuții psihopați și la voluntarii sănătoși. Structura creierului a fost măsurată cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică. De asemenea, participanții au vizionat filme violente și non-violente în timp ce activitatea lor cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională.

-La infractorii psihopați, densitatea zonelor cerebrale implicate în controlul cognitiv și în reglarea emoțiilor a fost compromisă. La vizionarea filmelor violente, aceste zone au prezentat reacții mai puternice la psihopați. La un eșantion mare de participanți sănătoși de control, trăsăturile legate de psihopatie au fost asociate în modificări similare în structura și funcția creierului: Cu cât o persoană avea mai multe caracteristici psihopatice, cu atât creierul ei semăna mai mult cu creierul criminalilor psihopați, explică profesorul Lauri Nummenmaa de la Turku PET Centre de la Universitatea din Turku, Finlanda.

– Modificările structurale și funcționale din creier s-au concentrat în zonele implicate în emoții și în reglarea acestora. Modificările în activitatea și structura acestor zone pot explica insensibilitatea și impulsivitatea asociate cu psihopatia, spune profesorul Jari Tiihonen de la Karolinska Institutet.

– Rezultatele arată că gradul caracteristicilor psihopatice variază și în rândul populației generale. A avea un pic de trăsături legate de psihopatie nu cauzează probleme, dar pentru aproximativ unu la sută din populație, psihopatia este atât de puternică încât poate duce la comportamente criminale și violente, notează psihiatrul șef și doctor Hannu Lauerma de la Spitalul de Psihiatrie pentru Deținuți din Finlanda.

– Studierea deținuților este dificilă, dar oferă informații esențiale despre neurobiologia violenței și a agresivității. Efectuarea acestui tip de studiu nu ar fi fost posibilă fără ajutorul personalului de la închisoarea Turku, subliniază Nummenmaa.

Descoperirile ajută la înțelegerea mecanismelor biologice care stau la baza violenței și permit planificarea unor tratamente noi și mai eficiente pentru agresiune și comportament antisocial.